Română (România) . 
English (UK) . Proiect de mitologie
Din volumele Proiect de mitologie (1981) și Cortina (1983)
Există o constrângere a concretului... o neconcordanţă între timpul nostru lăuntric şi cel accelerat-social. Poeta îşi acceptă condiţia cu un fel de austeritate, cu un fel de nobilă încrâncenare.” – Dan Cristea
Obiectivitatea ostentativă, nervoasă cu care e alcătuit tabloul antiidilic al vieţii casnice echivalează cu un program de emancipare. Dincolo de deplorabila «felie de viaţă», întrezărim un temperament şi o atitudine. – Gheorghe Grigurcu
Viziunea poetei este înţelegătoare, de o cruzime indirectă, dacă pot spune aşa, căci niciodată observaţia nu e alterată de aprecieri şi judecăţi.
În sordid ca şi în stupid, în derizoriu, ochiul remarcă «valoarea». Mitologiile Ioanei Ieronim nu fac în fond altceva decât să valorifice comunul şi derizoriul, cu alte cuvinte, să le identifice sensul, care nouă ne scapă, raţiunea lor internă de a fi. – Nicolae Manolescu
În Proiect de Mitologie mortificarea societăţii româneşti este descrisă, în mod paradoxal, cu însufleţire, cu un patos al înregistrării unei realităţi care altfel ar rămâne necunoscută generaţiilor viitoare... Poeta se interesează exclusiv de suprafaţa lucrurilor. Este – după cum singură mărturiseşte – ‘un exerciţiu de umilinţă şi răbdare, o strădanie de a sluji lumea în realitatea ei aparentă, în vreme ce oricum eram pierduţi printre minciuni şi aparenţe manipulatoare’. – Alex Ștefănescu
Replică
te fascinează realitatea?
dar realitatea e o păşune
călcată la întâmplare
cu stricătoare lăcomie
Portret de fată
sânii ei locuiesc în unghiul moale al literei A
ABBA
instrumente eoliene în juru-i cântă
pura petrecere a vremii
Pace
cufundaţi în mâlul verzui al sinelui
patru funcţionari la patru birouri
patru pixuri rulând ochiul minuscul
tuse foşnet respiraţii piano-pianissimo
Aşteptând ultimul metrou zeul citeşte
lungi culoare divid tăcerea
demult n-a mai trecut nimeni pe aici
se spune că între timp
fiii şi fiicele apei s-au multiplicat frenetic: Barbara lepusnica
Poa insolita Draba dorneri Bos primigenus
Hieracium pinus cembra – tinerele vlăstare
Pe lângă calea ferată
Băiatul trage vacă de funia împletită între coarne animalul calcă prudent pe stratul de gheaţă. Băiatul o îndeamnă, aşterne silabe mângâietoare, cum ar vorbi unei fete.
Animalul îşi vâră botul în jgheab, soarbe, se înfioară.
– Frumoasă vită!
– Da, răspunde copilul bătrâneşte.
Cârciuma: Scenă de gen
Fum abur alcool haine ude oameni la mese zăngănit văsărie mirosuri
se revarsă de după perdea, varză prăjanie afumătură.
Afară e zloată. Prin fereastra tăiată în placaj se vede burniţa
Obsesiile îşi urmează cursul pe şine înzăpezite
: măşti moi peste înceata mişcare interioară
Gânditorul II
îţi va spune că fără îndoială implicit şi de la sine înţeles
lumea merge mereu înainte
pe o spirală ascendentă.
Îl cheamă Nelu Năstase, filosof
Târgul de haine
în târgul de haine al Făgăraşului pustiu aproape
(cum se schimbă vremurile)
la o margine luminează nişte costumele ţărăneşti
o catrinţă o zeghe o bluză de fecior cusută-n râuri pe piepţi
şi mânecile încreţite
pânza groasă cât să ţină mai multe vieţi
Melodia zilei I
lasă astea nu te mai gândi la fugă
schimbă pista deschide geamul
respiră
priveşte pomii
corcoduşele verzi ascuţite
punga de plastic agăţată în ciotul negru al polului
HAVE A NICE DAY
şi frunza patriarhală de spanac rămasă pe mâner
Melodia zilei II
schimbă pista îţi spun fă o baie încearcă să pătrunzi
în cada (prea) mică (şi) strâmtă fără a
influenţa ordinea lucrurilor
cu trupul tău de femeie în toată puterea
invulnerabil
Metamorfoze
doar el goneşte câinii de la gunoaie
împarte cu ei bucăţile folositoare
de gros ce e îmbrăcat pe ger
de la distanţă zici că-i un robot