Alunecări de teren (1990 - 2000)
Zmeu rupt din frânghie
E ţara e vremea săracă
a fost uzată fibra noastră până la urzeală
am trăit cea mai adâncă spaimă istorică
cel mai mare extaz
cu mâinile şi buzunarele goale
goliţi de tot ceea ce-a fost
Atavism
femeile din munţii mei ştiu înălţa glas
de laudă revoltă durere
ţipătul de femeie frânge linia de zbor
a vulturului
înclină Axis Mundi
aş dori să şed pe pământul descărnat
să jeluiesc soarta ţării mele
să spăl cu lacrimi necurăţia
să ard zdrenţele infecţioase
să arunc în urma duşmanului
cenuşa
Condiție
Suntem răstigniţi
pe rotunda noastră ţară
pe ţara noastră dinţată legaţi ca pe roată
Cum ţi-aş povesti? cum să deschid
trapele negre albe să-ţi povestesc
ţie străine
Cum aş putea privi deodată cu tine
spre a dovedi?
Cântecel
soare ascuns în nori
tu ascuns în vacarmul oraşului
iubirea ascunsă sub haine coclite
– doar cuvintele, mesageri ai
lucrurilor nevăzute ce le hrănesc
de la distanţă
distanţa e a demonului, se spune
apropierea a lui Dumnezeu
nu e poezia totuşi arta distanţei?
Arborele din auz
La capătul zilei, apele mult scăzute abia ajung la gleznă
maşini trec somnoroase, oameni forfotesc în fagurii clădirii
cerul împărătesc din crepuscul peste
neamurile sărace, supravieţuitoarele câmpiei
Lectură
Citesc aceste cuvinte în care nu te mai recunosc
nici eu nu mai sunt de recunoscut. Ziceam odată:
eu orice femeie tu orice bărbat

Română (România) .
English (UK) .